10 pași pentru a începe o grădină ecologică

10 Étapes pour lancer un Jardin Biologique

Creșterea gradului de conștientizare a efectelor nocive ale îngrășămintelor sintetice și pesticidelor îi determină pe mulți grădinari să apeleze la grădinărit organic.
Acest tip de grădinărit este mai prietenos cu mediul și promovează sănătatea plantelor.

Ce este gradinaritul organic?

Grădinăritul organic este o abordare holistică a grădinăritului care utilizează soluții naturale pentru amendamentele solului, îngrășăminte și combaterea dăunătorilor și bolilor.
Această metodă de grădinărit cultivă un ecosistem durabil care hrănește plantele, insectele benefice și microorganismele solului.
Sunt evitate remediile sintetice care pot fi dăunătoare pentru oameni, animale și mediu.
Metodele de grădinărit organic sunt mai ecologice și mai durabile decât metodele non-ecologice.

🌿 Beneficiile grădinăritului organic

  • Siguranță: creează un mediu sănătos pentru oameni și animale.
  • Sănătatea solului: îmbunătățește structura solului și reduce consumul de apă.
  • Mâncare sănătoasă: produce alimente mai sănătoase și mai gustoase.
  • Bunăstare: generează beneficii mentale și fizice prin activitate fizică regulată în grădină.

      🌼 10 sfaturi pentru a începe o grădină ecologică

      1. Îmbunătățiți sănătatea solului
      2. Folosiți compostarea
      3. Fertilizează soarele
      4. Utilizați metoda Mulching
      5. Combateți dăunătorii în mod natural
      6. Selectați semințe și plante organice
      7. Practicați rotația culturilor
      8. Combinați culturi compatibile
      9. Profită de insectele benefice
      10. Evitați îngrășămintele sintetice, pesticidele și erbicidele

      1. Îmbunătățiți sănătatea solului

      Solul nu este doar un mediu de creștere, ci un ecosistem viu și bogat. Pentru a-l face mai fertil și pentru a-și îmbunătăți capacitatea de reținere a apei, este esențial să includeți materiale organice precum compostul, gunoiul de grajd îmbătrânit sau chiar frunzele moarte și paie.
      Aceste elemente hrănesc microorganismele benefice ale solului care, la rândul lor, îmbunătățesc structura solului și ajută plantele să absoarbă mai bine nutrienții.
      În primul rând, evaluează textura și compoziția solului tău pentru a ști exact ce să adaugi.
      De asemenea, se recomandă efectuarea unui test de pH pentru a regla aciditatea sau alcalinitatea solului într-un mod natural,, de exemplu, cu var pentru a reduce aciditatea sau sulfat de fier pentru a „crește”.

      2. Folosiți compostarea

      Compostarea transformă deșeurile organice într-un amendament bogat care îmbunătățește fertilitatea și aerarea solului.
      Puteți composta resturile de bucătărie, deșeurile din curte, cum ar fi frunze și tuns de iarbă, și chiar hârtie sau carton.
      Vermicompostarea, care implică utilizarea viermilor roșii, este o metodă excelentă de a accelera acest proces și de a obține compost de calitate superioară.
      Acest compost îmbogătește solul cu microorganisme benefice și nutrienți esențiali pentru creșterea plantelor.

      Găsiți mai multe informații despre cum să faceți și să aplicați compost .

      3. Fertilizați solurile

      Plantele au nevoie de diferiți nutrienți pentru creștere, cum ar fi azotul, fosforul și potasiul.
      Îngrășămintele organice, disponibile sub formă uscată sau lichidă, furnizează acești nutrienți într-o manieră echilibrată și blândă.
      Îngrășămintele uscate, cum ar fi făina de bumbac sau făina de oase, sunt încorporate în sol în momentul plantării.
      Îngrășămintele lichide, cum ar fi emulsia de pește sau extractul de varec,sunt folosite în timpul sezonului de creștere pentru acțiune rapidă.
      Înainte de a aplica aceste produse, este esențial sătestăm solul pentru a identifica deficiențe specifice și pentru a ajusta aportul de nutrienți în consecință.

      Găsiți mai multe informații despre îngrășămintele organice de grădină .

      4. Folosiți metoda Mulching

      Mulcirea este esențială pentru menținerea umidității solului, reducerea buruienilor și protejarea rădăcinilor plantelor.
      Folosiți materiale organice, cum ar fi scoarța mărunțită, paiele sau frunzele moarte care îmbogățesc solul pe măsură ce se descompun.
      Mulciul anorganic, cum ar fi pietrișul, poate fi folosit și din motive estetice sau pentru a îmbunătăți drenajul.

      Aflați mai multe despre mulching .

      5. Combate dăunătorii în mod natural

      În loc să apelezi la pesticide chimice, optează pentru soluții naturale pentru combaterea dăunătorilor. Identificarea corectă a dăunătorului este primul pas; apoi,utilizați metode biologice precum:

      • Dimensiunea părților infectate
      • Folosind spray-uri de apă pentru a îndepărta insectele
      • Introducerea prădătorilor naturali precum gărgărițele

      Barierele fizice, cum ar fi acoperirea rândurilor,pot fi, de asemenea, eficiente în protejarea culturilor.
      După identificarea corectă a dăunătorului pe care îl vizați, pot fi utilizate o serie de metode organice, inclusiv:

      • Tăiere selectivă: tăiați zonele afectate de pe plante și aruncați-le la gunoi.
      • Apă: pulverizați ușor plantele cu apă pentru a îndepărta dăunătorii.
      • Atrageți insecte benefice: recrutați prădători naturali, cum ar fi aripile, gărgărițele și viespii parazite, pentru a ajuta la controlul dăunătorilor.
      • Produse organice: utilizați produse precum pământ de diatomee, ulei horticol, săpunuri insecticide, capcane pentru insecte sau remedii de casă, cum ar fi spray-urile cu usturoi sau ardei iute.
      • Bariere: învelișurile pentru rânduri pot fi plasate peste paturi înălțate sau pe rânduri de legume pentru a ține la distanță dăunătorii.
      • Soiuri de plante rezistente la dăunători: unele plante sunt mai rezistente la dăunători decât altele; include aceste soiuri în grădina ta.
      • Păstrați plantele sănătoase: plantele care sunt sănătoase sunt mai rezistente la dăunători.


        6. Selectați semințe și plante organice

        Alegerea semințelor și plantelor certificate ecologice asigură că acestea nu au fost expuse la pesticide sau modificări genetice nedorite.
        Aceste semințe îndeplinesc standarde stricte de producție fără substanțe chimice, ceea ce este mai bun pentru sănătatea dumneavoastră și a mediului.
        Deși adesea sunt mai scumpe, reprezintă o investiție în calitatea grădinii tale.

        7. Practicați rotația culturilor

        Rotația culturilor este o practică străveche care:

        • Previne epuizarea nutrienților din sol
        • Reduce acumularea de dăunători și boli 
        • Îmbunătățește fertilitatea solului

        De exemplu, nu plantați legume din aceeași familie botanică în aceeași locație mai mult decât la doi ani.
        De asemenea, ajută la întreruperea ciclurilor de viață a dăunătorilor și la utilizarea proprietăților naturale ale plantelor,, cum ar fi leguminoasele fixatoare de azot, benefice pentru culturile ulterioare.

        8. Combinați culturi compatibile

        Asocierea culturilor este o tehnică care constă în plantarea împreună a speciilor care se sprijină reciproc pentru:

        • Controlul dăunătorilor
        • Îmbunătățirea polenizării
        • Maximizarea utilizării spațiului

        De exemplu, gălbenelele resping anumite insecte dăunătoare, iar morcovii beneficiază de apropierea cepei care resping muștele morcovului.

        Aflați mai multe despre combinarea culturilor.

        9. Profită de insectele benefice

        Încurajarea insectelor benefice, cum ar fi albinele pentru polenizare și gărgărițele pentru combaterea afidelor, poate reduce nevoia de intervenții chimice.
        Crearea unui habitat favorabil pentru aceste insecte, de exemplu, plantând flori care le plac sau oferind surse de apă, contribuie la o grădină echilibrată și sănătoasă.

        Aflați mai multe despre insectele benefice

        10. Evitați îngrășămintele sintetice, pesticidele și erbicidele 

        Substanțele chimice sintetice pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății solurilor și a organismelor vii care locuiesc în ele, inclusiv a oamenilor și a animalelor de companie.
        Folosirea fertilizării naturale și organice și a metodelor de combatere a dăunătorilor ajută la menținerea unui mediu sănătos și durabil.
        Unele dintre efectele nocive ale remediilor sintetice includ:

        • Pesticidele chimice pot fi dăunătoare insectelor benefice
        • Îngrășămintele sintetice sunt mai susceptibile de a arde rădăcinile plantelor
        • Îngrășămintele sintetice pot crea, de asemenea, o acumulare de săruri în sol, care poate împiedica creșterea plantelor.
        • Microbii benefici pot fi afectați negativ, perturbând ecosistemul solului
        • Remediile sintetice se pot acumula în sol și se pot scurge în sursele de apă subterane
        • Animalele de companie și animalele sălbatice pot fi îmbolnăvite sau ucise prin expunerea la substanțe chimice toxice
        • Îngrășămintele chimice și pesticidele contribuie la emisiile globale de gaze cu efect de seră
        • Unele erbicide chimice pot provoca cancer sau alte boli la oameni
        • Substanțele chimice sintetice pot fi toxice dacă sunt utilizate pe culturi comestibile

          Te-ar putea interesa

          L'Alchimie Verte : Composer son Jardin de Plantes Médicinales
          Les Insectes bénéfiques: Le contrôle des nuisibles par la Nature

          Lasă un comentariu

          Toate comentariile sunt moderate înainte de a fi publicate.

          Acest site este protejat de reCAPTCHA și se aplică Politica de confidențialitate și Condițiile de furnizare a serviciilor Google.